Contacts
Info
Din același izvor din care s-au născut Fundația Spandugino și Editura Spandugino, urmând aceleași principii profunde ce își doresc să promoveze un model cultural al calității și responsabilității, Spandugino Podcasts...
show more
Din același izvor din care s-au născut Fundația Spandugino și Editura Spandugino, urmând aceleași principii profunde ce își doresc să promoveze un model cultural al calității și responsabilității, Spandugino Podcasts se naște pentru a contribui la misiunea comună pe care Fundația și Editura
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
show less
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
Spandugino Podcasts
Spandugino Podcasts
21 SEP 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
Ce semnificație are expresia „bulevardele vieții”, care conferă titlul unuia dintre volumele apărute în seria de autor Sanda Golopenția de la Editura Spandugino? Câte dintre aceste bulevarde se află în România? Dar în America? Despre care dintre acestea s-ar putea spune că a contat cel mai mult în viața sa? Ce este cu adevărat important pentru fiecare dintre noi: bulevardele în sine sau oamenii care le străbat și cu care ne intersectăm de-a lungul existenței noastre? Cum l-a cunoscut Sanda Golopenția pe Solomon Marcus, cel ce a devenit, în ultima parte a vieții, un îndrăgit „antrenor de suflete”? Cât de importantă este tradiția și în ce fel poate reveni ea în forță, până și în momentele de criză? Explorând arhitectura ideatică a volumului 𝘉𝘶𝘭𝘦𝘷𝘢𝘳𝘥𝘦𝘭𝘦 𝘷𝘪𝘦ț𝘪𝘪, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă evocare a unor locuri emblematice străbătute, dar și a unor personalități întâlnite în momentele speciale ale existenței, dezvăluind felul cum lumea materială care ne înconjoară se convertește în memorie de lungă durată, aflată sub semnul unei tradiții vii.
Volumul „Bulevardele vieții” esti disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/eseu-reflecii/117-bulevardele-vieii.html
7 SEP 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
De ce este muzica importantă pentru a putea înțelege mai bine marea literatură a lui Marcel Proust? Când a avut loc prima întâlnire a lui Mihai Zamfir cu opera scriitorului francez? S-ar putea spune că între Marcel Proust și James Joyce s-a jucat marele meci al modernității literare? Cum a fost posibilă apariția unui adevărat cult pentru romancierul francez în România interbelică? Ce este „imaginea ascunsă” pe care o conturează acesta în scrierile sale? În ce constă ruptura pe care o provoacă Proust în evoluția formelor romanești din secolul al XX-lea? Ne aflăm cu toții, oare, într-o continuă căutare a timpului pierdut?
Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a celui de-al doilea volum de 𝘚𝘵𝘶𝘥𝘪𝘪 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘳𝘦, dedicat literaturilor străine, dialogul dintre Mihai Zamfir, profesor emerit, specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, este o pasionantă incursiune în universul romanului proustian – adevărată reflexie a interiorității auctoriale –, în a cărui complexă arhitectură se disting nuclee narative de o rară frumusețe stilistică, străbătute de inefabila muzicalitate a textului.
Volumul STUDII LITERARE II. LITERATURI STRĂINE este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/246-studii-literare-ii-literaturi-straine.html
31 AUG 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
De ce avem câteodată nevoie de un „periscop”, chiar dacă, prin intermediul său, nu putem vedea prea multe lucruri din lumea ce ne înconjoară? Care ar fi înțelesurile, etimologic vorbind, ale cuvântului „venetic”? De ce sunt privilegiate totuși sensurile negative ale acestui termen? Ar fi oare imposibil să ne gândim că un om care vine de departe poate aduce cu sine și multe bogății? Când a descoperit scriitorul Constantin Eretescu faptul că nu este pe de-a-ntregul stăpânul propriei sale vieți? La ce se referă sintagma „viața din vis”, care dă titlul unuia dintre eseurile lui? Cum ar descrie natura relației sale cu timpul? Și-a imaginat vreodată cum ar fi fost viața lui dacă nu ar fi existat cel de-Al Doilea Război Mondial? Explorând substratul biografic al volumului 𝘗𝘦𝘳𝘪𝘴𝘤𝘰𝘱. 𝘔ă𝘳𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪𝘭𝘦 𝘶𝘯𝘶𝘪 𝘷𝘦𝘯𝘦𝘵𝘪𝘤, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă reflecție asupra vieții și a timpului, dar și a condiției celui care, strămutat într-o lume nouă, trece printr-un delicat periplu al adaptării, păstrând totodată temeinice legături culturale și afective cu spațiul din care a plecat.
24 AUG 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
La ce anume se referă intermemoria, în raport cu sintagma „memorie colectivă”? Ce înseamnă pentru un cercetător, deopotrivă semiotician și antropolog, distanța mare în timp între momentul culegerii datelor pe teren și cel al reflecției asupra lor? Cum s-a conturat, pentru Sanda Golopenția, aparatul metodologic de luare în posesie a lumii? Care sunt reperele exterioare? Dar cele interioare, de detectare a disponibilității de comunicare a unui om? Cum simte, pe teren, că o discuție se îndreaptă spre o direcție autentică, firească? Ce fel de patrimoniu reprezintă intermemoria? Există aceasta în sine sau e mai degrabă o latență care trebuie activată? Pe firul unor întrebări inspirate de prima parte a volumului 𝘔𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘪 𝘤𝘰𝘭𝘦𝘤𝘵𝘪𝘷𝘦. 𝘐𝘯𝘵𝘦𝘳𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘢 & 𝘙𝘰𝘮â𝘯𝘢 𝘨𝘭𝘰𝘣𝘢𝘭ă, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, explorează dinamica procesuală a intermemoriei – modul în care oamenii, posesori virtuali ai unei memorii uriașe, își împărtășesc unii altora amintirile –, dar și posibilitățile de investigare, de către un cercetător, a acestor delicate relații care se construiesc de-a lungul timpului.
0:00 Sanda Golopenția - Memorii Colective
0:14 Skip Intro
9:40 „Nu știu dacă am luat în posesie lumea sau lumea m-a luat în posesie, pentru că, odată ajuns pe teren, depinzi foarte mult de ce ți se întâmplă. Nu poți să dirijezi. Dacă lucrez cu un om, atunci mă condiționează reacția lui. Merg din aproape în aproape și nu pot să spun că eu îl influențez sau el mă influențează; influența e reciprocă.”
18:52 „Pentru mine, este neapărat individual, pentru că echipa e foarte bună pentru întâlnirile de seară, în care confruntăm experiența noastră de peste zi. Dar nu este parte a culegerii ca atare. Echipa este cadrul în care ne deplasăm și culegem și cadrul care ne dă, într-un fel, încredere în noi în momentele grele – pentru că sunt momente grele pe teren.”
29:11 „După aceea, când am ajuns în America, din nou îmi lipsea confruntarea cu niște oameni care nu erau cercetători, nu erau științifici, dar care aveau ceva de spus. Și atunci, am decis să merg într-un sat vecin cu Providence, împreună cu o prietenă, Lidia Bradley. Împreună, am început să facem culegere. Acesta era un sat de aromâni. Aromânii sunt foarte diferiți de sătenii pe care îi cunoscusem eu în România...”
Volumul „Memorii colective” este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/249-memorii-colective-intermemoria-romana-globala.html
17 AUG 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
Ce a însemnat pentru Vitalie Ciobanu perioada de formare într-un stat care făcea parte dintr-un imens angrenaj totalitar, așa cum a fost Uniunea Sovietică? Dacă ar fi putut să aleagă o altă țară în care să se fi născut, care ar fi fost aceea? Ce eveniment din Republica Moldova ar putea fi considerat echivalentul celui petrecut în 22 decembrie 1989, în România? De ce istoria Republicii Moldova și cea a României nu sunt identice? Prin ce se aseamănă și, totodată, prin ce anume se deosebesc? În intervalul care s-a scurs de la declararea independenței, cât timp a fost Republica Moldova un stat captiv? Au constituit, oare, acești 33 de ani și o perioadă de război hibrid? Se resimte și în cultură acest freamăt cu totul aparte din istoria recentă a Republicii Moldova? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Vitalie Ciobanu, scriitor, publicist și critic literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o excelentă radiografie a evenimentelor care au conturat profilul politic, social și cultural al celor 33 de ani de independență a Republicii Moldova, reliefând importanța recursului la adevăr și mizele marii bătălii pentru parcursul democratic și proeuropean al statului.
3 AUG 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
Care a fost pentru Armand Goșu cel mai frumos moment în intervalul când a îndeplinit funcția de consilier al ministrului de Externe al României? Dar cel mai problematic sau mai tensionat? Ce presupune fișa postului de consilier al ministrului de Externe și cum se desfășoară o zi obișnuită de lucru? Ce s-a întâmplat în România în cei peste zece ani care au trecut de atunci? Sunt oare de neoprit intruziunile politice ale establishmentului birocratic care pilotează serviciile secrete în România? Expulzarea intelectualilor din politică e un fapt firesc sau mai degrabă unul regretabil? Se poate spune că ne-am trăit, istoric vorbind, cei mai frumoși ani? Inspirată de amplul dialog cu Teodor Baconschi din volumul 𝘓𝘦𝘨ă𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘥𝘦 𝘤𝘩𝘦𝘪, convorbirea dintre Armand Goșu, doctor în istoria Rusiei și specialist în spațiul estic, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o pertinentă analiză a sistemului diplomatic din România, privit din perspectiva unor importante dosare de politică externă, dar și o radiografie a procesului de erodare a democrației românești, pe fondul degradării scenei noastre politice din ultimii zece ani.
Cartea „Legătura de chei” este disponibilă aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/254-legatura-de-chei.html
27 JUL 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
Ar putea fi diplomația privită ca un barometru al schimbărilor de statut geopolitic în România postcomunistă? Cum se explică existența unui număr atât de mare de miniștri de Externe în țara noastră, după 1989? Ar putea fi vorba, de fapt, despre jocul unei democrații încă neașezate? Este de dorit ca pentru titularul acestei funcții să existe un sprijin politic puternic? De ce este atât de importantă perioada în care diplomatul Teodor Baconschi și-a exercitat mandatul de ministru de Externe al României? Ce performanțe semnificative s-au înregistrat în cursul acestui mandat? În ce altă perioadă din istoria noastră modernă și-ar fi dorit să conducă diplomația românească? Explorând arhitectura volumului 𝘓𝘦𝘨ă𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘥𝘦 𝘤𝘩𝘦𝘪. 𝘖 𝘮ă𝘳𝘵𝘶𝘳𝘪𝘦 𝘥𝘪𝘱𝘭𝘰𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤ă î𝘯 𝘥𝘪𝘢𝘭𝘰𝘨 𝘤𝘶 𝘈𝘳𝘮𝘢𝘯𝘥 𝘎𝘰ș𝘶, convorbirea dintre Teodor Baconschi, diplomat, eseist și istoric al religiilor, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește un bilanț revelator al mandatului de ministru de Externe al României într-un context intern și internațional deosebit de tumultuos, dar și o cronică a unui sistem în care simțul sintezei, intuirea mizelor politice de prim ordin și capacitatea de interogație asupra calității democrației românești devin repere importante.
Volumul „LEGĂTURA DE CHEI — O mărturie diplomatică în dialog cu Armand Goșu” este disponibil aici: https://edituraspandugino.ro/acasa/254-legatura-de-chei.html
20 JUL 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
Ce a însemnat pentru Constantin Eretescu „visul american”? Cum s-a conturat ideea de a pleca din România la sfârșitul anilor '70? Care este cel mai prețios obiect pe care l-a luat cu sine la plecare? Primele luni petrecute în America i s-au părut dificile sau a descoperit mai degrabă un mediu stimulant? Cum s-a adaptat la noul mod de viață ce include indiferența celor din jur, dar și așa-numitele alveole ale singurătății? Cum a „îmblânzit” acea lume ale cărei coduri le-a descoperit treptat? De ce era atât de importantă publicația 𝘓𝘶𝘱𝘵𝘢, care apărea în acei ani pentru românii din exilul american? În ce fel s-a schimbat, în opinia sa, America după 1989? Ce face acum când îl copleșește dorul de România? În jurul unor întrebări revelatoare, dialogul dintre Constantin Eretescu, scriitor, etnolog și antropolog, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, devine o fascinantă incursiune pe firul existenței americane a marelui om de cultură, de la descinderea și așezarea sa în noua lume până la asumarea statutului de exilat care a păstrat mereu trainice legături afective cu lumea de acasă, din România.
Decoperă cărțile lui Constantin Eretescu aici: https://edituraspandugino.ro/64_constantin-eretescu
13 JUL 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
În ce circumstanțe a început să se contureze pentru Sanda Golopenția dorința plecării definitive în Statele Unite ale Americii? Cum a învățat alfabetul acestei lumi noi și care au fost cele mai eficiente metode de a o „îmblânzi”? La ce s-a adaptat și la ce nu s-a adaptat în spațiul american? Se poate vorbi despre o pedagogie a exilului pentru cei ce se confruntă cu această experiență? În ce fel era diferită singurătatea din America față de cea din România? Care au fost marile prietenii românești din Statele Unite? Dar cele americane? Cum și-a amenajat o Românie personală acolo, în America? Pe firul unor întrebări evocatoare, dialogul dintre Sanda Golopenția, professor emerita la Universitatea Brown, renumită specialistă în lingvistică, semiotică, sociologie și antropologie culturală, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, prilejuiește o emoționantă confesiune despre condiția exilatului, despre înrădăcinare și adaptarea treptată la un nou spațiu cultural, dar și despre obiectele-talisman și firele afective care asigură continuitatea între lumi și generații.
0:00 Viața americană a Sandei Golopenția
0:14 Skip Intro
8:53 „Din când în când, mergeam în audiență ca să aflăm ce se întâmplă cu noi, cât stăm. Noi am stat și am tot stat. Am stat așa de mult, încât prietenii noștri de la Paris au venit să ne vadă, pentru că nu mai pricepeau ce se întâmplă cu noi: de ce am stat? La un moment dat, toți plecau și numai noi rămâneam.”
18:11 „Era un seminar de literatură comparată și semiotică. Și seminarul era adresat profesorilor de literatură comparată, semiotică, franceză și eu făceam parte din corpul profesoral. Deci studenții mei, ca să zic, profesorii care erau la acest seminar, au fost extrem de săritori și au hotărât să-mi caute un post.”
27:47 „Noi n-am folosit cuvântul «exil» cu ușurință. O vreme, am vorbit despre emigrare, și nu despre exil. Ni se părea că exilul este un concept așa de nobil și de înalt, iar noi plecaserăm împinși de supărări. Nu plecaserăm cu scopul acela nobil al exilatului, care pleacă să facă altceva pentru țara lui, ci plecaserăm ca să ne sustragem unor nedreptăți.”
38:30 „Am avut o cameră românească «zburătoare», care a fost expediată din România. Când am decis să plec, m-am ocupat nu numai de cărți, ci și de obiectele fără de care nu concepeam viața altundeva. Și obiectele astea au fost: furci, blide, urcioare, ștergare. Dar nu era simplu. Trebuia să mergi la Casa Scânteii cu fiecare, să ți se pună o ștampilă...”
46:08 „Au fost oameni care, fără să pot să spun că ne-au fost prieteni, ne-au fost aproape în multe clipe. A fost Mircea Eliade, dar pe care îl vedeam din când în când – el avea treburile lui –, dar, când îl vedeam, se deschidea și era cald cu noi.”
6 JUL 2024 · Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.
În ce context l-a cunoscut profesorul Mircea Mihăieș pe Leon Wieseltier, unul dintre cei mai importanți publiciști și gânditori americani contemporani? Ce anume l-a determinat pe acesta din urmă să scrie o carte intitulată 𝘒𝘢𝘥𝘥𝘪𝘴𝘩? Care este, de fapt, semnificația cuvântului „Kaddish” și în ce fel devine acesta o parte dintr-un proces deopotrivă religios și intelectual, dar și o îndatorire a celui care trece printr-o perioadă de doliu? Poate fi privit doliul ca o despărțire sau mai degrabă ca o reunire? Cum pot cuvintele să acopere un gol precum cel lăsat prin moartea unei ființe apropiate? S-ar putea spune că doliul este unul dintre cele mai importante și mai solemne intervale de cunoaștere? În suita de convorbiri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Mircea Mihăieș, profesor universitar, scriitor și critic literar, și Cristian Pătrășconiu, publicist și scriitor, constituie o profundă și emoționantă reflecție asupra doliului, ca formă a memoriei și ca experiență de autocunoaștere, ce prilejuiește, dincolo de asumarea individuală a durerii, o integrare într-un regim superior, prin intermediul rugăciunii și al riturilor de trecere.
Din același izvor din care s-au născut Fundația Spandugino și Editura Spandugino, urmând aceleași principii profunde ce își doresc să promoveze un model cultural al calității și responsabilității, Spandugino Podcasts...
show more
Din același izvor din care s-au născut Fundația Spandugino și Editura Spandugino, urmând aceleași principii profunde ce își doresc să promoveze un model cultural al calității și responsabilității, Spandugino Podcasts se naște pentru a contribui la misiunea comună pe care Fundația și Editura
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
show less
Spandugino o servesc, adresându-se într-un format modern, tinerilor și tuturor celor ce își doresc să creeze un viitor mai bun, prin educație.
Information
| Author | Editura Spandugino |
| Organization | Editura Spandugino |
| Categories | Self-Improvement |
| Website | edituraspandugino.ro |
| iulian.oprescu@eit.ro |
Copyright 2024 - Spreaker Inc. an iHeartMedia Company
