Podcastul ,,Reziliența prin cultură" propune repere şi idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală şi renaştere comunitară.
De ce Facebook şi celelalte rețele sociale se aseamănă cu nişte ,,fabrici de narcisism"? Pot fi ele considerate un experiment social fără precedent? Noua realitate pe care o propune Facebook nivelează sau mai degrabă înalță umanitatea? Este o luptă dreaptă sau inegală (de tipul confruntării dintre David şi Goliat) în raport cu acest instrument? Există, oare, şi o ramă de interpretare teologică (pe lângă cea antropologică) în raport cu această lume virtuală? Ar putea deveni Facebook şi o formă de terapie? Pe firul unor ardente interogații inspirate de eseul ,,Facebook. Fabrica de narcisism", care deschide volumul ,,Scrieri 3", Teodor Baconschi, eseist, diplomat şi istoric al religiilor, şi publicistul şi scriitorul Cristian Pătrăşconiu explorează noua dimensiune a societății noastre, configurată de lumea virtuală şi policentrică a rețelelor sociale, care creeazâ o realitate de grad secund, dar şi o serie de provocări la adresa omenirii din secolul al XXI-lea.

8.40 ,,Rețeaua s-a dezvoltat în limitele permise de tehnologia pe care se sprijină. Nu cred că a existat un program sau un raționament, inclusiv comercial, care să sune aşa: întrucât fiecare are un cont pe care expune tot ce doreşte despre viața lui, asta îi va stimula narcisismul şi-l va face dependent de această oglindă a Facebookului."

17.45 ,,E o evadare în imaginar care este tipic umană, noi având această conştiință difuză a păcatului originar, adică a faptului că nu suntem în regulă aşa cum funcționăm..."

28.27 ,,La fel de bine, trebuie să rescriem filosofia educației în societățile noastre, să vedem cum se va face corect o alfabetizare digitală care să îi permită tânărului de mâine să profite de social media."

38.10 ,,Fiind un mecanism de stimulare a narcisismului, duce la mediocritate spirituală, la egoism mărunt şi, totodată, după cum spuneam, la disocierea dintre drepturi şi responsabilități."

46.20 ,,E o lume în care egocentrismul iresponsabil primează asupra comuniunii şi dialogului onest, în care partenerii sunt în principiu egali în demnitate şi în dreptate."